E cel mai mare îngheţ al tuturor anotimpurilor
primăvara a îngheţat vara a îngheţat toamna
ciorapii mei din lycra s-au prefăcut în iarnă
flori de gheaţă ascund în triunghiul coapselor
mă strâng în mine ca un ghem de aţă de zăpadă
de frig şi singurătate ciorapilor li se duce firul
până ce firul deşiră până ce firul înşiră tot ciorapul
a trebuit să-l las la remaiat împreună cu mine
n-am putut să dau drumul firului
ce drum ar fi avut pe un asemenea vifor
aşa că m-au cusut şi pe mine
mi-au cusut până şi limba de cerul gurii
cerul ăsta nu e ca celălalt
pe vremea când ciorapii mă răsfăţau în mătase
un omuşor care se crede stalactită
atârnă ca un ţurţur trist de faptul că exist

Nia Damian, Noeme