417dsn / Linişte

417dsn - liniste
din liniştea asta
care mă trage
tot mai adânc
în tine
îmi vine să urlu

cred că eşti
în stare
să-ţi uiţi fiinţa
pe undeva

continuând
să trăieşti
într-un adevăr
numai de tine ştiut

mă uit la calendar
foile cad cu zile şi
noiembrie
nu se prescurtează
noi

Nia Damian, Noeme

2 gânduri despre &8222;417dsn / Linişte&8221;

    1. Hahaha. Rad pentru ca am recitit poezia si mi-am zis: „eu nu am comentat?” si apoi vad ca nu, ba mai mult nici nu am raspuns. Deci visez aiureli, aia cu ponta a fost mic copil de vis. Le mai povestesc din cand in cand.

      Asa, revin… deci foile cad cu zile… si eu nu am comentat cand am citit… nu mai stiu de ce. Frumos. Sa stii ca eu nu sunt fan poezie in general. Si nici comentarii pe bloguri. Un pretios, asta sunt…

Comentariile nu sunt permise.